Nu plange

Nu plange pentru ce ai fi putut sa faci si nu ai facut

Nu plange pentru cei care au fost odata parte din inima ta, ei inca mai fac chiar daca nu vrei sa recunosti nici macar fata de tine

Nu plange pentru ca nu esti inteles/a....nimeni nu se intelege 100% pe el insusi...cum sa o faca cu altii

Nu plange pentru cei care te-au parasit, multumeste-le ca au facut parte din viata ta

Nu plange si nu dispera daca nu ai prieteni, ci doar cunostinte...uneori e mai bine sa te dezamagesti singur decat sa fii dezamagit de cei in care ai incredere deplina.

Am revenit in tara mea frumoasa...zic eu ca am revenit putin mai inteleapta, putin mai inteleasa de mine insumi si mai putin de ceilalti.

Dar cum am spus mai sus, si ma repet...oamenii nu se inteleg pe ei insusi...pe noi ceilalti nici atat.

As vrea sa spun ca sunt bine 100% , dar nu sunt...inca trec sau incerc sa depasesc un moment dureros din viata mea, va ramane mereu o amintire care ne leaga pentru todeauna .... de aceea va fi mereu in sufletul meu. Am invatat ca prietenii nu sunt pentru todeauna, si ca promisiunile sunt facute pentru a fi incalcate. 

Daca m-a durut? 

Extrem.

Daca ma va mai durea?

DA, uneori mai doare.

Cum va fi de aici incolo...nu stiu, si ma refer la acel strict salut pe strada. Habar n-am.

Depinde....uneori zic ca o sa ne salutam, uneori ma gandesc ca nu sunt destul de buna incat sa uit acuzele pe nedrept, vorbele auzite abia dupa "marea despartire"...chiar daca tin sa nu fac lucruri "la orgoliu", aici e o situatie mai speciala.

Ma doare ca ea...tocmai ea nu a venit la mine sa-mi spuna ce o doare, supara in legatura cu mine. 

Dar eu cer prea mult si ofer la fel de mult...dar totodata nimeni nu este obligat sa stea cu si langa mine daca nu-mi impartaseste principiile unei prietenii sincere si adevarate.

Am constiinta impacata, si asta pentru mine e mai mult decat important.

Poate intr-o zi voi descoperi adevarul, sau poate este acesta de azi.