18 octombrie 2019

pur si simplu

Toamnă,  afară și-n suflet.

Nu mi-a plăcut niciodată acesta anotimp, cand eram copil însemna că se termină vacanța mare,  și deh începe școala și trezitul de dimineață etc.

Acum îmi place să mă trezesc dis de dimineață doar pentru a-mi lua halatul pe mine, să-mi fac cafeau și să o savurez. Abia după încep să funcționez, trebuie întâi să stau eu cu mine să mă bucur de acele momente cu mine.
Nu mai plec de ceva vreme la muncă fără să imi savurez cafeaua, daca plec sunt puțin mai mult adormită. Îmi place să încep ziua așa cum îmi place.
Toamna ma supără...Îmi ia verdele si florile frumoase...Îmi aduce aminte ca totul este trecător....Ne naștem,  trăim si suntem datori  cu un sfârșit.

Tot cu vechile obiceiuri, nu-mi plac despărțirile  de niciun fel, toamna, oh toamnă.

Tot bosumflata sunt, aștept iarna, sa vina moșul,  sa pun ghirlande luminoase, sa fac bradul, sa miroase a scorțișoară si vin fiert in casă....Toamnă, nu imi place ce-mi faci.
Cum de te lasă inima?!