Prieteni

Doamne nici eu nu ma inteleg uneori...iubesc viata, iubesc sa rad, sa dansez, sa merg pe bicicleta in cerc...ma reprezinta o cafea in 3 culori, pe care o beau mereu in acelasi loc. O beau mereu pe acelasi scaun care ma invarte si ma face sa redevin un copil vesel pe care uneori il uit....si plange, si ma roaga sa imi intorc ochii la el, ca nu are nici o vina, nu are nici o vina ca eu cred prea mult in oamenii si ii iubesc pe fiecare in felul meu.

Si fiecare dezamagire imi ucide copilul din mine, ucide acel zambet care mai rasare pe chipul meu...nu ma mai poate dezamagi oricine acum...ma pot rani doar oamenii pe care i-am lasat in ultimul an sa patrunda in viata mea, cu greu da s-au strecurat si nu-i mai las sa plece usor. Nu mai renunt la oamenii pe care ii iubesc neconditionat, care erau acolo cand ma "taraiam" de durere, care au stiut sa-mi raspunda la telefon, care au stiu sa ma faca sa merg la un biliard in loc sa stau in casa suparata...care au stiut sa ma tina de mana prin multimea de oamenii care ma cred o persoana puternica. Si da recunosc nu sunt, plang si rad de multe ori mai aprig ca o bocitoare de la mort sau o chiuitoare de la nunta. Cad cand sunt ranita si ma ridic mereu gasind motive mereu...mereu. Si cand nu gasesc, sun singurul om caruia am avut curaj sa-i spun tot, si Doamne nici nu stiti unii dintre voi ce bine e sa ai un prieten caruia sa ii predai fraiele vietii tale, sa iti conduca lacrimile pe chipul sau si sa iti stranga fiecare lacrima de pe a-l tau chip. Sunt o norocoasa fara regrete...si da nu regret nimic, orice "tampenie" facuta de mine e un nimic din care am invatat ceva , nu-mi pasa de nimeni si nimic daca tu nu contezi pentru mine.

Am invatat ceva cat timp am stat in Italia, am invatat sa ma detasez...sa nu aud nimic daca nu vreau. 

M-a invatat viata sa apreciez oamenii care sunt de calitate si sa ma detasez de rebuturi.

Am invatat multe in ultimul an din viata mea, cat nu am invatat in anii de zile...dar pacatul meu e ca am pierdut o parte din copilul eu...

Singurul meu motiv de bucurie cand sunt amarata ca am cativa prieteni care nu ma lasa singura, ca am oamenii carora le pasa de inima mea, de ceea ce ma nefericeste si sunt acolo...mai exact A. mea, te iubesc fetita cum nu am crezut ca am sa mai iubesc vreodata. Iarta-ma daca ma mai pierd cu firea...ma doare fiecare cuvant nepotrivit spus la nervi...stiu ca nu e o scuza, da tu stii mai bine ca oricine ca nu e din vina mea. Ma enervez rar, daca nu f rar, da imi trece repede cand vad mecla aia draga. Deja mi-e dor de tine...ce m fac eu 3luni fara tine? 

Te iubesc, esti singura persoana caruia i-am putut spune cuvintele astea doua fara sa ma mi sa puna un nod in gat si sa ma doara la propriu inima. Sper sa nu ma dezamagesti niciodata. Tu si ceilalti copiii atomici dragi mie.

Am fugit la somn ca deja mi se descarca bateriile. Va pupacesc...promit ca raspund la e-mail-uri zilele astea!
X.O.X